Daria si Ernesto Fanciotti


Bunicii compozitorului Enrico Fanciotti

Daria Fanciotti 2 (1)

Daria Fanciotti, nascuta Marchiani, bunica paterna a compozitorului si arhitectului Enrico Fanciotti.

Ernesto Fanciotti

Ernesto Fanciotti, bunicul patern al compozitorului si arhitectului Enrico Fanciotti.

Cele doua portrete, ulei pe panza , aparent nesemnate, sunt realizate la sfarsitul secolului al 19-lea .

 

Anunțuri

Nu esti de vina tu


Nu esti de vina tu

Nu esti de vina tu -Partitura melodiei ” NU ESTI DE VINA TU„, muzica de Enrico Fanciotti, versurile de G.Popovici, aparuta la Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor din RPR in anul 1963.

Partitura poarta dedicatia compozitorului E.Fanciotti catre parintii lui, Emma si Romolo Fanciotti:

Cu toata dragostea pentru mama si papa considerand ca fiecare succes al meu este de fapt succesul lor” , 9 iulie 1963.

 

 

Nu esti de vina tu II=Nu esti de vina tu III aNu esti de vina tu IV a

ENRICO FANCIOTTI


ENRICO FANCIOTTI, inaintea unui spectacol

Enrico Fanciotti intr-un grup de arhitectiFotografie  de grup, realizata in fata Clubului Arhitectilor din Bucuresti, prin anii 1970,  reprezentand mai multi arhitecti inaintea unui spectacol. In centrul fotografiei, in randul de jos, incadrat de cele doua doamne, il recunoastem pe E. Fanciotti, compozitor si arhitect. El a avut o activitate muzicala sustinuta in cadrul Clubului Arhitectilor.

Fotografia realizata dupa spectacol o puteti vedea AICI:

 

155 de ani de la nașterea sopranei Hariclea Darclée


Ce personalitati avea Braila d altadata…

motivepentrucondei

Având o voce de un farmec tulburător Hariclea Darclée s-a impus în istoria muzicii ca soprană a lumii la începutul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, dăruind lumii splendoarea glasului său. S-a născut pe 10 iunie 1860, la Brăila trăgându-se din străvechea familie fanariotă Mavrocordat, părinţi cu origini greceşti Ion Haricli, posesorul unei moşii în Teleorman, şi Maria Haricli, fostă Aslan, nepoata directă a domniței Mavrocordat. La Iași a avut prilejul să facă studii fundamentale la Conservatorul din localitate, susţinând emoţionante duete cu Margareta (Maria) Iamandi, altă ieşeancă de celebritate europeană, și, parteneră de concerte cu Zoe Miclescu, eleva lui Franz Liszt o celebră pianistă și profesoară care a remarcat și apreciat talentul său.
În aprilie 1886, România de atunci fiind lipsită de posibilitatea de instruire muzicală așa cum visa și la îndemnul compozitorul George Stephănescu (1843-1925) a plecat spre Paris să-și completeze educaţia muzicală la şcoala de canto…

Vezi articol original 278 de cuvinte mai mult